Rezultatele slabe obținute de elevii români la testările internaționale PISA reaprind dezbaterea publică privind eșecul structural al sistemului de învățământ. În timp ce spațiul public este inundat de reacții vehemente și acuzații încrucișate între fosti miniștri, sindicate și societatea civilă, experții avertizează că România riscă izolarea economică dacă nu abandonează toceala mecanică în favoarea competențelor reale.
Scorul de 428 de puncte obținut de România confirmă un nivel ridicat al analfabetismului funcțional în rândul tinerilor de 15 ani, incapabili să aplice gândirea critică sau să interpreteze un text complex. În ciuda schimbărilor legislative succesive din ultimele trei decenii, programele școlare au rămas supraîncărcate cu noțiuni teoretice depășite, deconectate complet de la cerințele pieței muncii și ale economiei digitalizate.
Analizele de specialitate arată că ieșirea din criză necesită o schimbare radicală de paradigmă, prin preluarea bunei practici din modelele de succes, precum cel finlandez. Măsurile urgente propuse vizează profesionalizarea strictă a cadrelor didactice, autonomie la catedră, eliminarea birocrației parazitare și simplificarea programei școlare. Experții susțin reducerea curriculei la patru materii fundamentale axate pe logică, înțelegerea textului, științe și competențe digitale, completate de o flexibilizare vocațională care să dezvolte abilitățile native ale fiecărui elev.
Fără o reformă curajoasă și asumată, bazată pe un management public eficient și pe sprijinirea vocației fiecărui copil, sistemul educațional din România va continua să producă eșecuri pe bandă rulantă, compromițând viitorul economic al țării în era inteligenței artificiale
