Realitatea de la pompă contrazice flagrant logica pieței internaționale. Deși în anul 2012 barilul de petrol atingea cote record de peste 110 dolari, iar astăzi cotațiile sunt considerabil mai scăzute, românii plătesc în 2026 un preț aproape dublu la combustibil. Explicația acestei anomaliilor financiare nu se află în zăcămintele de țiței, ci în lăcomia fiscală a statului și în devalorizarea accelerată a monedei naționale.
O analiză comparativă spulberă definitiv scuzele oficialilor. În 2012, cu un baril de petrol Brent tranzacționat la peste 110 dolari, românii plăteau la pompă 5 lei și 66 de bani pe litru. Astăzi, deși materia primă pe bursele internaționale este mult mai ieftină, benzina se apropie de pragul de 10 lei pe litru.
Mecanismul prin care statul își rotunjește veniturile pe spatele șoferilor se bazează pe doi piloni: fiscalitatea excesivă și cursul valutar. În ultimii ani, accizele fixe aplicate pe fiecare litru de combustibil au fost majorate succesiv, iar peste acestea se adaugă cota de TVA, ceea ce face ca statul să încaseze mai mult de jumătate din prețul fiecărui plin. Mai mult, devalorizarea leului în raport cu dolarul american, moneda în care se tranzacționează țițeiul, a scumpit artificial orice import de materie primă.
Compararea datelor din 2012 cu cele de astăzi confirmă că scumpirea carburanților nu este rezultatul pieței libere, ci o formă de impozitare mascată prin care Guvernul își acoperă găurile bugetare direct din buzunarele cetățenilor.
