Volumul uriaș de informații despre războaie, crize financiare și dezastre naturale ne suprasolicită creierul. Un studiu recent publicat în revista Nature Human Behaviour confirmă că știrile negative atrag mult mai multe accesări și declanșează reacții fiziologice automate de stres, cu mult înainte ca mintea să analizeze dacă pericolul este direct sau nu.
Oamenii de știință au identificat o nouă afecțiune numită „Consum Problematic de Știri”. Conform cercetărilor, aproape 17% dintre adulți suferă de forme severe ale acestei tulburări, manifestând stări fizice de rău, anxiabilitate și dificultăți de concentrare. Situația este și mai gravă în cazul comunităților de imigranți sau minorităților, unde expunerea repetată la vești proaste despre locurile de origine creează o încărcătură psihologică masivă, imposibil de ignorat.
Experții subliniază însă că soluția nu este izolarea sau ignorarea completă a actualității, întrucât o democrație funcțională are nevoie de cetățeni informați. În loc să renunțe la știri, publicul este sfătuit să își gestioneze consumul media: limitarea lecturii la intervale orare fixe, alegerea analizelor de profunzime în locul postărilor senzaționale de pe rețelele sociale și separarea informației de acțiunea concretă pe care o putem lua la nivel local.
Mecanismul nostru neurologic a fost creat pentru amenințări locale, nu pentru crizele întregii planete derulate pe ecranul telefonului. Protejarea sănătății mintale depinde de modul în care învățăm să ne selectăm sursele și să respingem provocările de tip „rage-bait” menite doar să genereze indignare.
