Răsturnare de situație în structura Produsului Intern Brut. Sectorul cultural și de divertisment a depășit agricultura ca dinamică și importanță în formarea PIB-ului actual. Schimbarea vine pe fondul unei contracții generale a economiei și a scăderii severe din industrie, fenomen care scoate în prim-plan reziliența noilor motoare de creștere economică.
Datele recente transmise de Institutul Național de Statistică indică o scădere economică generală de 1,2% în primul trimestru, însă sectorul cultural s-a numărat printre puținele domenii care au reușit să aducă un plus real. Specialiștii explică devansarea agriculturii prin apetitul constant al românilor pentru servicii de recreere, aceștia continuând să aloce bugete importante pentru festivaluri și evenimente. Acest fenomen, numit „susținerea economiei prin show”, a compensat parțial reculul din alte sectoare.
De cealaltă parte, agricultura a înregistrat o contribuție directă de 0% la creșterea economică în primele trei luni, volumul fizic de producție fiind în stagnare. Cu toate acestea, din punct de vedere structural, sectorul agricol își conservă o pondere masivă în PIB de până la 4 procente, clasând România pe primele locuri în Uniunea Europeană alături de Grecia și Spania. Această rezistență structurală este susținută în special de exploatațiile mici și de subzistență, mai puțin afectate de șocurile industriale globale.
Dinamicile actuale arată că importanța matematică a culturii în fața agriculturii nu provine dintr-un boom tehnologic, ci din flexibilitatea și reziliența acestui sector într-un moment în care pilonii tradiționali ai economiei, precum industria manufacturieră, au încetinit puternic.
