Înalta Curte de Casație și Justiție își reafirmă atașamentul ferm față de valorile juridice europene, subliniind că loialitatea unei instanțe supreme se măsoară prin consecvența aplicării principiilor comune și a dialogului judiciar. Reacția vine în contextul în care aplicarea deciziilor privind prescripția a dus, în ultimii ani, la închiderea a mii de dosare penale. Conform datelor statistice, valoarea totală a prejudiciilor din anchetele de corupție clasate doar de Direcția Națională Anticorupție se apropie de pragul de două sute de milioane de euro.
Într-o poziție oficială de o importanță deosebită, instanța supremă din România a fundamentat aplicarea legii penale pe un sistem coerent de protecție a drepturilor fundamentale. Judecătorii de la București au pus accent pe principiul legalității incriminării și a pedepsei, reglementat de articolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pe care îl consideră standardul minim de protecție impus de dreptul Uniunii Europene. Înalta Curte a precizat că misiunea sa constituțională se ghidează după respectul pentru jurisprudența Curții de Justiție de la Luxemburg.
Începând cu anul 2022, deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți privind prescripția și legea penală mai favorabilă au dus la încetarea proceselor în mii de cauze, multe dintre ele dosare de mare corupție.
O analiză a portalului de jurisprudență Rejust arată că, între anii 2022 și 2025, au fost înregistrate peste zece mii cinci sute de soluții de încetare a procesului penal, prescripția faptelor fiind invocată oficial în mai bine de șapte mii o sută de dosare.
Consecințele financiare sunt de o gravitate extremă. Într-un răspuns transmis postului de radio Europa Liberă, Direcția Națională Anticorupție a indicat că prejudiciul total calculat în dosarele de corupție închise ca urmare a prescripției se ridică la aproape nouă sute de milioane de lei.
