România oferă cel mai lung concediu maternal din lume, însă măsura nu reușește să oprească declinul demografic accelerat. Deși mamele de la noi beneficiază de aproape 89 de săptămâni de concediu plătit, rata natalității continuă să prăbușească praguri istorice. Schimbările sociale și presiunile economice îi fac pe tineri să amâne din ce în ce mai mult momentul în care devin părinți, plasând cariera și stabilitatea financiară pe primul loc.
Datele privind starea demografică arată un paradox evident: sprijinul pe termen lung oferit de stat nu mai este un stimulent suficient pentru tinerele familii. Statisticile arată că vârsta medie la care femeile din România au primul copil a depășit pragul de 30 de ani în mediul urban și continuă să crească.
Sociologii atrag atenția că decizia de a avea un copil este tot mai strâns legată de evoluția profesională. Pentru mulți tineri din generația actuală, primii ani de după studii sunt dedicați construirii unei cariere, obținerii unei independențe financiare și achiziționării unei locuințe. Într-o piață a muncii competitivă și scumpă, teama că o pauză prelungită le-ar putea afecta parcursul profesional îi determină pe mulți să amâne întemeierea unei familii sau să se limiteze la un singur copil.
Analizele arată că, în lipsa unui ecosistem modern de sprijin care să includă creșe suficiente, flexibilitate la locul de muncă și servicii medicale accesibile , durata generoasă a concediului de maternitate rămâne doar o măsură de protecție, dar nu și una de stimulare a natalității. Fără reforme structurale adaptate noilor priorități ale tinerilor, România riscă să adâncească și mai mult criza demografică.
