Șoferii români se confruntă cu un val de presiune financiară la stațiile de alimentare, într-un context economic marcat de ceea ce analiștii numesc o agresivitate fiscală accentuată. Deși cotațiile internaționale ale petrolului au înregistrat scăderi substanțiale în ultima perioadă, prețurile la pompă pentru benzină și motorină din România rămân blocate la niveluri artificial de ridicate.
Acest paradox economic este alimentat în mod direct de structura de taxe pe care statul o aplică fiecărui litru de combustibil comercializat. În timp ce pe piețele globale prețul barilului de țiței brut a scăzut, oferind o gură de aer companiilor și economiilor din Europa, la nivel național această ieftinire este complet anulată de nivelul ridicat al accizelor și al Taxei pe Valoarea Adăugată.
Practic, mai bine de jumătate din suma pe care un cetățean o plătește la pompă reprezintă taxe și suprataxe care merg direct în bugetul de stat. Experții în macroeconomie avertizează că menținerea acestor biruri la un nivel atât de rigid reprezintă o formă de politică fiscală agresivă, utilizată de autorități pentru a acoperi deficitele bugetare mari, însă costul real este transferat integral pe umerii consumatorilor finali și ai transportatorilor.
Menținerea carburanților la un preț ridicat blochează orice tentativă de scădere a inflației, deoarece costurile logistice mari se reflectă imediat în prețurile tuturor bunurilor de consum și ale alimentelor de bază, afectând sever puterea de cumpărare a populației.
