Ținutul Neamțului, în imagini cartofilice vechi. Stațiunea Bălțătești, locul acțiunii romanului Adela de Garabet Ibrăileanu (VII)

0
1064

Continuăm astăzi serialul despre Ținutul Neamțului în imagini și cărți poștale vechi, cu o istorie în imagini a Stațiunii Bălțătești.

Atestată documentar de la începutul secolului al XVIII lea, Stațiunea Bălțătești este cunoscută pentru apele minerale clorurate, sulfatate, iodice, bromurate cu o concentrație de până la 280 g/l și aerul curat și puternic ozonat. Abia în 1810 însă principele Cantacuzino descoperă câteva izvoare cu apă sărată, astupate şi părăsite, folosite pentru utilităţi gospodăreşti. Conştient de valoarea terapeutică a apei, principele se îngrijeşte de curăţarea şi amenajarea acestora ca „feredee” (băi) utilizate pe timp de vară. Ulterior au fost ridicate două barăci acoperite în care s-au montat căzi de lemn şi a fost amenajat şi un mic parc de odihnă.

În 1844 principele măreşte capacitatea stabilimentului construind un pavilion cu 24 de camere şi mai multe cabine cu câte două căzi pentru băi. În 1878 doctorul Dumitru Cantemir, originar din Roznov Neamţ, cumpără proprietatea în scopul amenajării şi dezvoltării staţiunii. Timp de 15 ani acesta asigură asistenţa medicală şi aduce importante îmbunătăţiri. Astfel, Băile Bălţăteşti ajung să cuprindă 5 corpuri de clădiri cu peste 100 de locuri de cazare şi 46 de căzi pentru tratament, pentru acestea folosindu-se apa din izvoarele Olga, Elena şi Cneazul. Tot în acest timp este mărit şi parcul de agrement.

Analizele efectuate de U. Chihac, Franz Humael în 1939, de Petru Poni în 1850 iar mai apoi de Stenner şi Kony în 1883 au dovedit faptul că apele minerale de la Bălţăteşti sunt cele mai bogate în săruri (clorură de sodiu, sulfaţi şi iod) din toate apele omologate în Europa, confirmând astfel calităţile lor terapeutice. De altfel apele minerale de aici au fost premiate cu medalii de aur la Paris (1901) şi Bucureşti (1906). Din acel moment, la Bălţăteşti vin să-şi îngrijească sănătatea oaspeţi din Franţa, Italia, Rusia, Turcia.

După moartea medicului Cantemir, văduva acestuia, recăsătorită Arapu, cedează administrarea băilor fiilor săi care, cu începere din 1903, le arendează. În timpul primului război mondial stabilimentul este transformat în spital de campanie, clădirile şi instalaţiile deteriorându-se.

În 1920 familia Arapu vinde staţiunea doctorului Lazăr Goldhamer care reface instalaţiile şi acordă asistenţă medicală. În timpul celui de-al II-lea război mondial staţiunea este în mare parte distrusă, iar activitatea este întreruptă pentru mai mulţi ani.

Din anul 1948, Stațiunea Bălțătești trece în proprietatea statului, iar din 1953, băile încep din nou să funcționeze. Între anii 1971-1974 staţiunea este refăcută şi devine staţiune permanentă si din anul 1993, a fost preluata de Ministerul Apararii Nationale

Staţiunea Bălţăteşti este recunoscută prin izvoarele de ape minerale, sărurile şi nămolurile, în conţinutul cărora se află cantăţi importante de calciu, sodiu, clor, fier, magneziu, potasiu, iod, compoziţie comparabilă cu cea din staţiunile Vichy sau Karlsbad.

Proprietăţile curative ale apelor minerale sunt cunoscute de secole însă primele cercetări asupra compoziţiei şi calităţii acestora au avut loc la începutul sec. al XIX-lea. De-a lungul timpului staţiunea a fost vizitată de personalităţi importante ale literaturii romaneşti precum Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu dar şi ale muzicii precum George Enescu.

Vom continua săptâmâna viitoare cu imagini ale celebrelor mănăstiri din Ținutul Neamțului și ne vom opri la Văratec, loc de veci al muzei lui Eminescu, Veronica Micle.

Prof. Emanuel Bălan.

Surse:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here