De Paști, creștinii respectă cu sfințenie o serie de tradiții și obiceiuri moștenite din bătrâni.
Se spune că în noaptea de Înviere porțile cerurilor se deschid, iar cei care își pun dorințe, le vor vedea împlinite.
Lumina sfântă vestește bucurie, iar lumânarea de la Înviere are puteri tămăduitoare. Bătrânii spun că poate fi aprinsă în caz de furtună, calamitate sau necaz mare.
În dimineaţa primei zile de Paşti, credincioşii pun într-un vas cu apă un ou roşu sfinţit în Noaptea Învierii, busuioc, o frunză de urzică şi un ban. Potrivit tradiţiei, cei care se spală pe faţă cu acea apă vor roşii la faţă şi plini de sănătate, aspri ca urzica și plăcut mirositori ca busuiocul, iar, în plus, vor avea belşug în case.Ultima persoană din familie care se spală cu acea apă, va lua banul aşezat pe fundul vasului.
La sate, ţăranii pun ouă înroşite în găleţile cu apă înainte de a-şi adăpa vitele ca acestea să fie sănătoase tot anul. Gospodarii leagă la ham un bănuţ ca să aibă noroc la târg. În unele sate, ţăranii aruncă bănuţi în prima zi a Paştelui în cişmele şi fîntâni pentru mai mult belşug şi roade.
Practic, toată Săptămâna Mare, așa cum este numită săptămâna dinaintea Paștelui, e o continuă pregătire. Înainte, gospodinele începeau încă de luni curățenia generală, dar torsul, țesutul sau spălatul rufelor erau interzise după Joia Mare.
Bătrânii mai spun că nu e bine să dai de pomană ouă încondeiate, pentru că nu le primește Dumnezeu. Iar despre cei care ciocnesc ouă în zilele de Paști se spune că se vor întâlni pe lumea cealaltă.
