Scăderea deficitului bugetar, prezentată recent ca un succes de premierul Ilie Bolojan, este contestată dur din mediul academic. Într-o analiză publicată în spațiul public, profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan susține că această corecție financiară nu reprezintă rezultatul unei operații economice complexe, ci este efectul direct al intensificării presiunii fiscale și al inflației. Conform datelor analizate de profesorul de economie, ajustarea bugetară a fost susținută aproape în totalitate prin creșterea veniturilor fiscale cu aproape 19 miliarde de lei și a contribuțiilor de asigurări cu peste 6 miliarde. Bogdan Glăvan subliniază că aceste sume au fost extrase direct din economie prin majorarea taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a impozitului pe dividende, în timp ce reducerea cheltuielilor de personal a provenit, în esență, din diminuarea veniturilor din sistemul de învățământ. Economistul avertizează că o astfel de abordare, bazată pe creșterea birurilor, frânează acumularea de capital și deteriorează condițiile de producție din țară, deja afectate de criza energetică și de deficitul forței de muncă. În viziunea sa, o redresare sănătoasă și pe termen lung a finanțelor publice ar fi trebuit realizată nu prin aducerea mai multor bani în visteria statului, ci prin reducerea aparatului administrativ, privatizarea companiilor de stat ineficiente, combaterea evaziunii fiscale și crearea unui climat propice investițiilor private.
