Ținutul Neamțului, în imagini cartofilice vechi (XIV). Mănăstirea Sihla, viața Sfintei Teodora de la Sihla

0
1019

Continuăm astăzi cu prezentarea Mănăstirii Sihla, locul unde a viețuit Sf. Teodora.

Încă din secolul XV, atrași de singurătatea desăvârșită a munților, numeroși sihăștri s-au nevoit la Mănăstirea Sihla.

Singura mărturie despre prima biserică din lemn de la Sihla se află într-un pomelnic ctitoricesc săpat în piatră, ce ne spune că aceasta a fost ridicată de familia Cantacuzino în anul 1741, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul”.

Aceasta a dăinuit până în anul 1813, când arhimandritul Benedict, starețul de atunci al Mănăstirilor Neamț și Secu, a reânnoit-o din temelie de piatră și pereți de bârne de lemn, în stilul clasic al bisericilor moldovenești, în formă de cruce cu o singură turlă deasupra naosului, cu interiorul împărțit în altar, naos și pridvor, și împodobită cu o catapeteasmă. În anii 1951 si 1954, cu cheltuiala Mănăstiri Sihăstria, s-au înlocuit acoperișul și îmbrăcămintea exterioară de scânduri pentru protecție, iar între 1973 şi 1974, cu binecuvântarea mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei şi prin grija stareţului Mănăstirii Sihăstria, biserica a fost restaurată în întregime şi a fost pictată în frescă. Catapeteasma din biserică datează din secolul al XVII – lea și este sculptată în lemn de tei și poleită cu aur. Fresca bisericii realizată în stil bizantin a fost executată de către pictorul Vasile Pascu.

Aflându-se sub jurisdicție administrativă și canonică a Mănăstirii Sihăstria, Schitul Sihla îl are ca egumen pe protosinghel Pahomie Catana, din anul 1990. Prima acțiune de renovare a aparținut arhimandritului Victorin Oanele, starețul Mănăstirii Sihăstria care, cu sprijinul obștii, a construit o casă spațioasă, la parter aflându-se trapeza, bucătăria și camara, iar la etaj – chilii pentru călugări. Bisericile și chiliile vechi au fost conservate în starea inițială.

Tot în schitul de la Sihla, aceeaşi familie boierească a ridicat pe la 1763 o altă biserică, sub stâncă, cu hramul „Schimbarea la faţă”, în care pelerinul se poate reculege, o bisericuță „dintr-un brad”, lungă doar de câțiva pași. Biserica este lucrată în formă de corabie din bârne de lemn, căptușită în exterior cu scândură și acoperită cu sită. Interiorul este slab luminat și extrem de simplu, motiv pentru care mai păstrează și astăzi intimitatea și atmosfera unei epoci de demult. În partea dreaptă și stângă a bisericuței se află câte o clădire mică pentru chili, care au fost construite în secolul al XIX -lea.

Pe partea de nord a Muntelui Sihla, pe o potecă tainică, se urcă la Peștera Sfintei Cuvioase TeodoraAici este locul unde aceasta, prin multe lacrimi de post și rugăciune, s-a nevoit ani de-a rândul. Pentru omagierea vieții ei se povesteste că a fost construit schitul Sihla în anul 1725 și tot în amintirea ei, în anul 1991, a fost înființat schitul din Codrii Pașcanilor care a primit Hramul Sfânta Teodora. Aceasta a fost canonizată la data de 7 august 1992 și este considerată cea mai aleasă Floare Duhovnicească.

În noiembrie 2011 Schitul Sihla a fost transformat în Mănăstirea Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul – Sihla.

În episodul următor ne vom opri asupra portului popular din zona Neamțului în imagini cartofilice vechi dar și prin ochiul aparatului de fotografiar a lui Adolpf Chevallier.

Prof. Emanuel Bălan

Surse:

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here