Ținutul Neamțului, în imagini cartofilice vechi (XV). Portul popular din Ținutul Neamțului

1
1940

Continuăm astăzi serialul nostru dedicat Ținutului Neamț cu prezentarea portului popular din zona Neamțului în imagini cartofilice vechi dar și prin ochiul aparatului de fotografiat a lui Adolpf Chevallier.

Despre viața de altădată a țaranului nemțean dar mai ales despre portul acestuia aflăm din lucrarea lui C. Matasă, Călăuza judeţului Neamţ, Piatra Neamţ, 1929, cap. II, Viaţa de altădată şi viaţa de astăzi. Despre port acesta spune:
„Temeiul portului era pe vremuri: căciula înaltă de miel, neagră la tineret şi albă la gospodari, adeseori şi un fel de căciulă (cumanac) cusută din suman negru; mai în urmă, pălăria, cu marginile late. Pentru femei, ştergarul de in sau de bumbac, frumos ales, astăzi broboade cumpărate. Pentru corp: suman lung, cojoc – lung în vechime, bondă frumos înflorită, cu deosebire la munte. Aceeaşi îmbrăcăminte o avea şi femeia, care purta – ca şi astăzi – cămeşi înflorate cu frumoase cusături şi împodobite cu fluturi, după moda străveche, Geto-Dacică. Mijlocul încins – la şes – cu brâu şi pe deasupra curea lată, iar la munte numai curea de 15-20 cm. lată şi bătută în multe şiruri de ţinte înflorite, de alamă sau de cositor, turnate adesea de ciobani după modele păstrate din moşi-strămoşi. Femeile, ca şi în trecut, se încing cu brâu şi cu bârneţe.

Bărbaţii poartă vara iţari subţiri, iar în timpul iernii bernevici albi de lână. În picioare şi bărbaţii şi femeile purtau şi cei mai mulţi poartă şi astăzi, opinci legate cu aţe de păr sau cu fâşii de curea. Aproape toţi bărbaţii purtau la încingătoare, la curea, un cuţit lung, vârât în teacă şi mulţi aveau la şold o trăistuţă pentru purtat obiecte mărunte, trebuitoare omului – peste zi – la muncă. Trăistuţa era împodobită cu împletituri de curea şi cu nasturi de metal lucitor, înflorind la mijloc un frumos prâsnel de alamă.
Pe vremea mai aspră, bărbaţii – adesea şi femeile – purtau în spate gluga, ce se mai vede astăzi doar la ciobani, făcută din suman alb, aşa fel că pe ploaie şi omăt se puteau acoperi capul şi umerii bine, iar pe vreme uscată se putea pune în ea lucruri de trebuinţă ca într-o traistă.
Beţele de mână ca şi obiectele casnice şi mobilierul, erau împodobite cu iscusite desene liniare – câteodată şi spirale – gen ornamental specific Geto-Dacic, spre deosebire de popoarele orientale (Sciţii), care întrebuinţau figuri de animale în ornamentaţia casnică.ˮ

În episodul următor ne vom opri asupra ocupațiilor și obiceiurilor țăranilor din zona Neamțului în imagini cartofilice vechi dar și prin ochiul aparatului de fotografiat a lui Adolpf Chevallier.

Prof. Emanuel Bălan

Surse:
●Constantin Paţilea şi Viorel Nicolau, Târgu Neamţ în oglinda timpului. Pretext de studiu cartofil, Editura ,,Cetatea Doamnei”, Piatra Neamţ;
●http://www.imagini.neamt.ro/categories.php?cat_id=17&page=3;
●http://www.miscarea.net/alu-diverse18.htm;
●http://imagoromaniae.ro/?subcats=Y&pcode_from_q=Y&pshort=Y&pfull=Y&pname=Y&pkeywords=Y&search_performed=Y&q=neamt&dispatch=products.search;
●https://romaniadacia.wordpress.com/2016/02/02/old-romania-adolph-chevallier-photography/;
●C. Matasă, Călăuza judeţului Neamţ, Piatra Neamţ, 1929, cap. II, Viaţa de altădată şi viaţa de astăzi.

1 COMENTARIU

  1. Felicitari pentru intregul material din care rezulta si faptul ca CIZMA care se poarta astazi tot mai mult de catre solistii de folclor, nu este TRADITINALA la romani. Sugerez celor responsabili cu manifestari de folclor sa ia in serios acest aspect fiind un posibil aspect de PATRIOTISM.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here