Ținutul Neamțului, prin reprezentări cartografice vechi

0
488

Astăzi vom încerca o prezentare a Ținutului Neamț prin reprezentări cartografice vechi. Trebuie spus că prima mențiune documentară a Ținutului Neamț, o găsim într-un document emis de Alexandru cel Bun și datat 7 ianuarie 1403. Care a fost întinderea ținutului înainte de secolul al XIV-lea, este greu de precizat în lipsa documentelor scrise în timp ce cele cartografice, redau doar granițele Moldovei, fără a insista pe împărțirea administrativă a acesteia. Abia în 1711, harta lui Dimitrie Cantemir, prezintă prima împărțirea admnistrativ-teritorială a Moldovei în ținuturi. Pe această hartă, Ținutul Neamțului are cea mai mare întindere teritorială avută vreodată, întindere care din acel secol al XVIII-lea va suferi modificări. Prima modificare a granițele ținutului va fi cea din 1774, în urma războiului ruso-austro-turc, când sunt luate de Austria, o serie de teritorii din vest și nord , iar în 1791, în urma unui nou război sunt pierdute alte teritorii de la hotarul de vest.

Condica Liuzilor din 1803, preciza că hotarul de nord al ținutului trecea pe la nordul satelor Fărcașa, Pipirig, Oglinzi, Brusturi Drăgănești și atingea râul Moldova la sud de Soimărești. La est, hotarul se păstra ca pe vremea lui Cantemir. Atunci, la începutul secolului al XIX-lea, ținutul avea 129 de sate grupate în 6 ocoale: Muntelui-Tarcău, Ocolul de Sus-Tg. Neamț, Piatra-Șerbești, Mijlocului-Mastacăn, Bistrița –Piatra și Siretului-Oncești.

În 1844 are loc o reformă adninistrativă sub domnitorul Mihail Sturdza, Ținutul Neamț suferind unele modificări, hotarul spre est este retrasă pe linia nord Racova-Siliște-Bozieni-Balș-Talpa, deci este pierdut Ocolul Siretului, iar la nord, hotarul mergea pe linia Oglinzi-Răucești-Timișești, iar spre SV pe linia Buhuși-Valea lui Ion-sud Tazlău, adică 160 de sate gupate în 4 ocoale.

La 31 martie 1864, domnitorul Al. I. Cuza (1859-1864) a promulgat Legea nr. 394 pentru comunele urbane şi rurale şi pentru înfiinţarea consiliilor judeţene. Astfel, se reglementa distinct administraţia urbană faţă de cea rurală. Totodată, comuna rurală căpăta personalitate juridică. Fiecare comună avea o casă a comunei, numită Primărie, iar cele urbane aveau un corp de pompieri şi, în caz că aveau peste 6000 de locuitori, aveau şi un spital.

În episodul următor ne vom opri asupra vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu la Tîrgu Neamț, în septembrie 1966.

Prof. Emanuel Bălan

Surse:

  • M. Costăchescu, Documente înainte de Ștefan cel Mare, I, p. 47-48;
  • Uricariul, VII, p. 257-258;
  • Victor Andrei, Evoluția teritorială a vechiului Ținut Neamț, în „Anuarul Liceului Petru Rareș Piatra Neamț. 1934-1935ˮ, p. 50-68.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here