Tradiţii la solstiţiul de vară

0
236

În 2018, solstiţiul de vară are loc pe 21 iunie, la ora 13.07. În credinţa populară, acest eveniment este asociat cu practicile magice, de fertilitate şi cu ritualurile pentru sănătate. Solstiţiul de vară marchează începutul verii astronomice şi este momentul în care ziua este cea mai lungă, iar noaptea cea mai scurtă.

“Practic în acest moment, Soarele ajunge în cel mai nordic punct de pe cer şi avem astfel cea mai lungă zi şi cele mai nordice răsărituri şi apusuri. Ziua de 21 iunie este cea mai lungă din an, marcată de o aliniere perfectă a axei Pământului pe direcţia Soarelui.   După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers”, a explica prof. de astronomie Sorin Hotea, coordonatorul Astroclubului SARM Sighet. De asemenea, în acest moment se marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului.    

Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului. În credinţa populară, explică etnologii de la  Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii.

  La români, solstiţiul de vară este apropiat şi legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt făpturi magice care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum şi însuşiri de leac florilor, belşug în câmpii şi fertilitate animalelor. Coroniţele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, dacă erau găsite dimineaţa acoperite de rouă.   În calendarul popular ziua de 24 iunie este cunoscută şi sub denumirea de „Cap de vară” sau “Drăgaica”, pentru că acum soarele ajunge la apogeu. Conform specialiştilor de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, Drăgaica este divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, sinonimă cu Sânziana.  

 Solstiţiul de vară este considerat, ca de altfel toate pragurile astronomice, drept punţi între viaţă şi moarte, sterilitate şi fecunditate, rodnicie şi sărăcie. „În calendarul popular, 24 iunie este ziua în care românii sărbătoresc Sânzienele (în sud-vestul, centrul şi nordul României) sau Drăgaica, în celelalte regiuni româneşti. Aceasta zi marchează pentru tradiţia spirituală românească solstiţiul de vară, când „soarele se odihneşte la amiază”, zi în care sunt realizate numeroase practici magice de fertilitate, fecunditate şi divinaţie. De asemenea, este perioada de început a cositului fânului, de maturizare şi coacere a unor plante cerealiere, precum şi termenul limită când se mai prăşeşte. Este ziua când este culeasă floarea de sânziene, floare ce va fi prinsă în cununi şi ascunse sub perne de către fetele nemăritate pentru a-şi visa ursitul”, a explicat cercetător ştiinţific Doina Işfanoni, de la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală.  

În tradiţia populară, se spune că de Sânziene au loc cele mai terifiante forme de manifestare meteorologică. De la căldură năucitoare şi până la furtuni violente cu grad ridicat de distrugere. „Există interdicţia de a umbla pe drum pentru că soarele este cel mai puternic, acum este soarele ucigător, cel care omoară. De aceea sunt puse în practică tot felul de descântece şi ritualuri pentru a  duce bunăstarea, liniştea şi pacea sufletească, pentru a îndepărta spiritele malefice şi gridnina care distruge tot”, spune etnograful. În ajunul Sânzienelor, în noaptea de 23/24 iunie este apogeul benefic al tuturor plantelor de leac, acestea având puteri magice.   De asemenea, există interdicţii pentru femei, care nu au voie să lucreze în gospodărie, la câmp şi, în general, pentru oameni, de a nu umbla la răscruce de drumuri, în apropierea apelor, prin locuri ascunse, acolo un Zânele te ameţesc prin dansurile lor lascive, ajungând să-ţi ia minţile.   Solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.

via adevarul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here